Am primit amenda de la RATB. Nu, nu sunt niciodata un calator fraudulos. Nici nu stiu cum, statistic, mi s-a intamplat tocmai mie, care nu umblu dupa chilipiruri de 1,3 lei nici macar dupa 7 seara, cand inteleg ca nu mai e nici picior de controlor.
S-a intamplat pe 2 mai, intr-un 226. L-am luat de la Galeriile Orizont si intentionam sa ajung la autogara de pe Dinicu Golescu, sa iau un maxi taxi spre Ploiesti. O zi fericita din viata mea: baiatul meu sarbatorea absolvirea facultatii, iar eu eram invitata! Asta nu inseamna insa ca ma simteam si norocoasa, cat sa nu validez cardul de calatorie. Nici pe departe! Am facut operatia respectiva de cum m-am urcat. Aparatul a piunit scurt, s-a aprins beculetul verde, ba chiar am vazut si cati bani mai am pe portofelul electronic.
Nu era aglomerat. M-am asezat pe scaun. La un moment dat, prin zona Caii Victoriei, a urcat controlul. N-am emotii niciodata, nu sunt o controlofoba, dar cred c-o sa devin. Pentru ca dupa ce i-am dat cardul doamnei cu ecuson a inceput calvarul. Aparatul urla de cate ori cardul meu era apropiat de el. Am inlemnit. Doamna m-a chemat sa-mi arate ce se intampla, apoi l-a chemat si pe colegul ei, care facea controlul in partea din fata. Concluzia!? Proces-Verbal si amenda! Nu-mi venea sa cred! Oricat de tulburata eram, n-am putut sa nu observ insa pe fata celor doi controlori ca eram crezuta ca validasem. Mai mult ca sigur ca stiau cum le functioneaza jucariile. Am fost sfatuita sa nu ma opun legitimarii, fiindca aveam un card nominal si, in cazul in care o faceam, pe langa amenda de la RATB (50 de lei, platibili in 15 zile) mai primeam acasa si o amenda de la Jandarmerie, de 200 de lei. Iar colegul doamnei m-a dojenit relativ bland ca nu citisem instructiunile afisate cu scris marunt pe geam, care se pare ca spun ca, indiferent de ce semne vizuale si acustice iti transmite aparatul, sa nu crezi pana nu apropii din nou cardul de el si nu vezi scris pe ecran (in care poate sa bata linistit soarele sau pe care poti sa nu-l vezi fiindca nu ti-ai pus ochelarii de vedere) ca ai validat calatoria.
In tulburarea respectiva, am ratat statia unde trebuia sa cobor, si am coborat impreuna cu cei doi controlori la urmatoarea, sub privirile curioase ale calatorilor (apoi am fost sfatuita sa iau orice troleibuz o statie inapoi si sa nu validez, ci sa prezint acel Proces-Verbal unui eventual alt control). A durat niste secole pana ce doamna controloare a buchisit Procesul-Verbal, timp in care intrasem in panica in ideea ca o sa pierd maxi taxiul si altul la ora aia nu mai aveam (o sa le trimit factura la cardiolog). Nu m-a convins, nici chiar cu duhul blandetii, sa platesc nimic, si bine am facut ca m-am tinut tare. Pentru ca inca de atunci am fost decisa sa depun contestatie. E drept ca cei doi ma indrumasera in acest scop catre primarie (la Sectorul 2 sau 3, ziceau ei, fiindca strada Mircea Vulcanescu era la mijloc intre cele doua), dar am descoperit ca la Judecatorie trebuie facut asta. La Sectorul 1, pe Splai!
Mai intai, insa, a fost nevoie sa merg sa scot de la RATB istoricul cardului. O intreaga tevatura.
Sediul serviciului economic al RATB e undeva prin spatele Liceului Sincai, cam la jumatatea distantei dintre Parcul Tineretului si zona fostului restaurant Budapesta. Vestile bune sunt doua: au program pana la 8 seara si fata de acolo e foarte serviabila, mai ales ca stie ca firma la care lucreaza te pune degeaba pe drumuri.
Vestile proaste sunt ca nu primesti documentul pe loc, ci dupa cateva zile (e drept, daca vrei, ti-l trimit unde ceri, la orice ghereta de-a lor din oras) si, mai ales, chiar daca se constata ca ai dreptate (nu e greu de vazut asta pe desfasurator), nu se opreste acolo totul, cu scuzele de rigoare, ci tot mergi in instanta.
Ceea ce am si facut!
Am intocmit dosarul, in care am pus copia si originalul Procesului-Verbal si copia si originalul istoricului de card (exista xerox in incinta judecatoriei) si o cerere (catre "domnul presedinte") in dublu exemplar. Si apoi am avut una dintre cele mai tampite experiente. Cei mai antipatici oameni pe care i-am vazut in viata mea de dupa '89 lucreaza la Judecatoria Sectorului 1. Incepand cu avocatii, care iti vorbesc urat si de sus si nu dau nicio relatie, si terminand cu functionarii la care trebuie sa depui dosarul. Altfel, coada de ore la care esti nevoit sa astepti, ca sa intri sa lasi actele si, daca nu gasesti pe nimeni dragut care sa iti spuna clar cu ce sa te duci, risti sa stai degeaba si apoi sa o iei de la capat. Eu m-am dus cu tupeu intr-un birou de cadastru (sau asa ceva) si am intrebat si asa macar am aflat ce am de facut, desi cea care imi explica avea aerul ca ma injura, cum la fel patisem si cu cea care mi-a dat ceva relatii (incomplete) prin telefon.
Veste buna: nu te costa nimic (in afara de copii, circa 1,5 lei) sa depui o astfel de contestatie
Veste proasta: actiunea se judeca dupa luni intregi (eu am depus dosarul la jumatatea lui mai si actiunea e programata la sfarsitul lui octombrie; noroc ca am fost inspirata si am mentionat in cerere ca vreau sa se judece in lipsa mea si Slava Domnului ca nu am bani de recuperat de la ei!).
Si nu se termina totul aici!
Tot eu va trebui sa tin cont, dupa ce am decizia judecatorului, sa merg la Administratia financiara de care apartin (iar eu stau in Bucuresti, dar apartin de Campina) si sa anunt cum s-a rezolvat cu amenda, ca altfel mi-o retine la regularizatea impozitului pe 2012.
Ah, RATB-ule! Ma gandesc serios sa cer daune morale. Poate asa se creeaza un precedent si nu mai ajung sa puna si pe altii degeaba pe drumuri.
UPDATE 1
Astazi,13 martie 2013, dupa atata amar de vreme, am primit prin posta hotararea judecatoreasca favorabila mie. Evident, nu cum ii rugasem, la adresa din Bucuresti, ci la Campina. Greu cu cititul asta!
De-acum, trebuie sa astept 15 zile si, daca RATB-ul nu face recurs, o sa ma duc din nou la Judecatoria Sector 1 sa-mi inregistrez hotararea ca definitiva.
Intre timp, bine ca am linistit-o pe fata de la Admistratia Financiara, ca intrase in vrie. Avea si ea dreptate, dupa atata vreme.
UPDATE 2
Am intrat in posesia fizica a hotararii judecatoresti. Surpriza! N-am castigat procesul fiindca aveam dreptate, ci din cauza unor vicii de procedura comise de controloarea care a intocmit Procesul Verbal. Am fost uluita, apoi m-am trezit din uluiala si m-a luat de jos. Se pare ca am validat cardul pe sensul dus, iar controlul a venit pe sensul intors. In principiu, ar trebui sa las capul jos si sa zic ca au dreptate, DAR...
Cum spuneam, m-am urcat din statia de la Galeriile Orizont. Fix locul de unde am luat o vreme regulat autobuzul 300. Cap de linie, asadar. Se pare insa ca nu si pentru 226, care are cap de linie la Piata Romana. De unde ar fi trebuit sa stiu!? A fost o intamplare ca am luat 226. A fost primul care a venit. Ar trebui sa memorez care masina are cap de linie la Galerii si care la Romana? Fiindca la, sa zicem, 75% dintre masini voice over-ul feminin care te anunta ce statie urmeaza si cand e cap de linie e pus pe mute. Din cate se vede, trebuie sa faci o scoala de calator RATB, asa cum faci una de sofer, ca sa nu ajungi in culpa. Pana la urma, cred ca si judecatorii stiu asta (si presupun ca si cei de la RATB), asa ca slava Domnului ca au gasit viciul de intocmire a Procesului Verbal.
UPDATE 3
Incredibil! RATB a declarat recurs.
Am fost sa legalizez hotararea. Trecusera 15 zile de cand imi fusese comunicata si, desi sunasem in draci la telefonul de pe site-ul Judecatoriei Sectorului 1, de data asta n-a mai raspuns nimeni (desi cand si cand prezenta ocupat, semn ca cineva era acolo, totusi). Deci, habar n-aveam ca nu e cazul sa ma grabesc cu legalizarea.
Cum nu stiam exact cum se numeste operatia pe care trebuia s-o indeplinesc, m-am dus acolo intr-o zi de marti. Gresit! Programul de la Arhiva, unde aveam eu treaba, era lunea si miercurea, intre orele 10:00 si 12:00. Sunt doua birouri, la subsol, care se ocupa de instante diferite. Deci, ca sa descoperi la ce instanta ai fost si la ce coada sa te asezi, trebuie sa consulti aparatul electronic de la parter. Desi am destula experienta cu calculatoarele, mi-am cam prins urechile in el, dar, cu un mic ajutor din partea unei domnisoare mai experimentate, m-am gasit acolo si am aflat la ce instanta fusese dosarul meu. Dar cand a fost sa aflu si daca s-a facut recurs sau nu, aparatul s-a blocat. Optimista pana la Dumnezeu, n-am insistat, ci mi-am notat constiincioasa cele de trebuinta pentru legalizare, afisate pe usa de la Arhiva: hotararea, taxa de timbru de 2 lei, care trebuia platita la Administratia Financiara de care apartii (la mine s-a facut de 4,5 lei, ca am facut transfer bancar catre Trezoreria din Campina, eu fiind in Bucuresti), timbru judiciar de 0,35 lei (eu am cumparat de 1 leu, ca la posta nu aveau altele) si o cerere de legalizare, pe care am cumparat-o cu 1 leu de la Xeroxul de vizavi de Arhiva. Taxa probabil nu va mai fi valabila pana se judeca recursul, dar asta sa fie paguba, ca daca stau sa calculez cat timp si cati bani am cheltuit cu procesul asta, cred ca mai bine plateam amenda. Sincer, stiind ca se stiu cu atatea bube in cap, nu ma asteptam ca cei de la RATB sa se complice pentru 50 de lei. dar baiatul de la Arhiva, cel care mi-a dat si vestea cea proasta pentru mine, mi-a spus ca si-au cam facut un obicei din asta si ei, si alte regii de stat. El m-a sfatuit sa merg la Tribunalul Bucuresti (vizavi de noul sediu al Bibliotecii Nationale, ca sa dau un reper mai realist, ca pe mine toti cei care erau de fata m-au zapacit cu fostul magazinul Junior, cu care personal n-am avut niciodata nimic de-a face). Deci in spate la Unirii. La tribunal urma sa ma interesez, tot de la un aparat-minune, cand are loc procesul, la care probabil va trebui sa particip de data asta. Numai ca am gasit o domnisoara care fuma la intrare, probabil avocat, dupa tinuta, care mi-a dat o informatie foarte utila. Adresa portal.just.ro, de unde te poti informa foarte usor. Ce simplu era daca o aveam din timp. Scuteam niste drumuri si chiar si ceva bani.
Acum, astept citatia pentru noul proces. Ah, RATB-ule!
UPDATE 4
Instanta de la tribunal a respins recursul. Hotararea e defintiva. Deci am castigat. N-am insa incio satisfactie. la cat timp si cati nervi am consumat, mai bine imi vedeam de treaba.
UPDATE 5
M-am dus sa legalizez hotararea. La Tribunal. Am luat cu mine tot ce stiam ca trebuie, am platit taxa de 2 lei la Campina, dar ajunsa acolo am aflat din anunturile afisate ca e nevoie de timbre de 5 lei, nu de 15 bani, ca la Judecatorie. M-am dus dupa timbre. M-am prezentat la ghiseu. Functionarul mi-a spus ca nu la ei, la Judecatorie. Si nu atunci, ci abia dupa ce pleaca dosarul de la ei. Mi-a spus cand avea sa plece dosarul, deci macar n-am facut drumul degeaba.
UPDATE 6
De la Tribunal mi-au spus ca dosarul urma sa plece lunea viitoare, deci martea, a doua zi, puteam sa ma duc sa legalizez hotararea. M-am dus. Nu venise dosarul. Dar ca sa aflu asta am stat o ora la coada, cu stresul ca nu ajung sa intru inainte de 11:00 (programari pentru legalizare se fac - posibil doar in perioada asta, de vacanta - doar martea, de la 09:00 la 11:00, si e potop de lume). Functionarul de acolo m-a chemat peste doua zile, fara sa fie sigur ca nu ma cheama degeaba. A zis ca pot sa si sun, sa intreb, dar ca nu e deloc sigur ca o sa-mi si raspunda cineva.
UPDATE 7
M-a chemat degeaba. N-a venit dosarul. Totusi, o doamna draguta m-a trecut intr-un catastif, cu un anume semn distinct, pentru o eventuala programare ulterioara. Marti ma duc din nou. De la 08:00, ca sa prind loc mai in fata, ca martea e omor acolo (joia e mai lejer, dar tocmai pentru ca nu se rezolva mare lucru cu publicul). Apropo, timbele de 5 lei le-am dat inapoi la posta (am avut noroc ca le-a primit fara chitanta, mai ales ca le luasem de la alt oficiu). Nu-mi trebuie timbre. In schimb, taxa s-a facut 5 lei, de la 2. Multi afla asta dupa ce ajung in fata, ca s-a omis sa se modifice anunturile lipite pe pereti. Si nici "touch chestia" nu mai functiona ultima data cand am fost.
Inteleg ca documentele pentru legalizarese pot fi depuse si prin posta, dar eu am fost de atatea ori acolo si abia la ultimul drum am aflat cu siguranta de ce am nevoie (cel putin asa sper).
Ma intreb ce-ar fi fost daca nu stateam in Bucuresti, ci dadeam de fiecare data bani de drum ca sa vin practic degeaba. Nu mai bine plateam naibii amenda?
UPDATE 8
Astazi, marti, 23 iulie 2013, dupa lupte seculare, am reusit sa-mi fac programarea pentru legalizare. Pentru ca am buletin de provincie, nu de Bucuresti, am obtinut chiar favoarea de a ridica actul legalizat tot astazi, la orele 15:00, dupa cum mi-a spus doamna de la Arhiva. De la camera 220. Numai ca la camera 220, am verificat ulterior, programul cu publicul e 10:00-13::00, martea si joia, deci o sa ma duc joi,
Ce am mai vazut astazi la Judecatoria Sector 1? O grefiera care a dracuit un cetatean ca nu se dadea din calea ei (era si greu, la inghesuiala din subsolul ala ingust): Asa ceva!?
UPDATE 9 (supranumit si ultimul)
Joi, 25 iulie, am ridicat copia legalizata. Am aflat ca era gata de marti, fiindca functionara respectiva lucrase dupa program, cum a tinut sa ma dojeneasca.
joi, 7 iunie 2012
Ceva albastru: Concurs de proiecte la TVR
Dupa cum se poate vedea si din anuntul de pe facebook al celor de la TVR, emisiunea Universul credintei a organizat un concurs de proiecte la care, pentru ca am avut ideea potrivita, am participat si eu. Pe 1 aprilie :) a.c. am aflat ca ma numar printre castigatori. De la televizor. Apoi, in seara de Florii (!) am primit urmatorul mail:
"Stimată doamnă Simona Luncaşu,
Felicitări pentru câştigarea Concursului de proiecte!
După cum probabil aţi aflat din emisiunea noastră, proiectul dumneavoastră se află printre cele cincisprezece proiecte câştigătoare. Imediat după Sfintele Paşti, după ce se vor decide echipele şi modalitatea de punere în practică a ideilor dumneavoastră, vă va contacta un redactor pentru stabilirea manierei de lucru.
Un Paşti fericit!"
Apoi liniste...
Le-am trimis eu, in timp, doua mail-uri in care ceream politicos cateva minime relatii, mai ales ca proiectul meu cere ceva timp de aplicare, fiind conceput in mai multe episoade, deci aveam nevoie sa stiu cum sa-mi organizez viata cat sa nu-mi stingheresc alte planuri si sa nu-l compromit nici pe acesta. Nimic! Niciun raspuns! De aceea, m-am decis sa postez aici, in speranta ca astfel voi putea intra in legatura cu ceilalti castigatori, poate aflu ceva de la ei.
Anuntul de concurs se afla aici: http://www.facebook.com/tvrinternational/posts/334155963290023
Emisiunea unde au fost facute publice numele castigatorilor constat ca a disparut de pe site-ul TVR.
"Stimată doamnă Simona Luncaşu,
Felicitări pentru câştigarea Concursului de proiecte!
După cum probabil aţi aflat din emisiunea noastră, proiectul dumneavoastră se află printre cele cincisprezece proiecte câştigătoare. Imediat după Sfintele Paşti, după ce se vor decide echipele şi modalitatea de punere în practică a ideilor dumneavoastră, vă va contacta un redactor pentru stabilirea manierei de lucru.
Un Paşti fericit!"
Apoi liniste...
Le-am trimis eu, in timp, doua mail-uri in care ceream politicos cateva minime relatii, mai ales ca proiectul meu cere ceva timp de aplicare, fiind conceput in mai multe episoade, deci aveam nevoie sa stiu cum sa-mi organizez viata cat sa nu-mi stingheresc alte planuri si sa nu-l compromit nici pe acesta. Nimic! Niciun raspuns! De aceea, m-am decis sa postez aici, in speranta ca astfel voi putea intra in legatura cu ceilalti castigatori, poate aflu ceva de la ei.
Anuntul de concurs se afla aici: http://www.facebook.com/tvrinternational/posts/334155963290023
Emisiunea unde au fost facute publice numele castigatorilor constat ca a disparut de pe site-ul TVR.
Abonați-vă la:
Comentarii (Atom)

